Cea mai nouă tendință în materie de studiu liceal în străinătate care se conturează în România ține de faptul că nu se mai caută doar o școală cu renume, ci un mediu educațional adecvat în care elevul să se poată adapta și pregăti pentru etapa universitară. Orientarea către sistemul britanic, deși a pierdut teren, a rămas foarte puternică. A crescut interesul pentru International Baccalaureate, pentru programele de imersiune academică și taberele educaționale.
Efortul financiar pentru studii liceale în străinătate rămâne însă unul consistent. În Marea Britanie, taxele anuale de școlarizare la liceele independente încep de la aproximativ 20.000 GBP, în Spania și Italia variază între 10.000 și 25.000 euro pe an, în Elveția au o limită minimă de 30.000 CHF pe an, iar în SUA de aproximativ 25.000 USD.
Pentru anul de învățământ 2026-2027, se constată o creștere moderată a taxelor, în continuare existând posibilitatea plății în două sau mai multe tranșe. Totodată, există burse academice, sportive și artistice destinate elevilor cu rezultate foarte bune, care de cele mai multe ori asigură o reducere parțială a taxelor.
Acest subiect de actualitate este dezvoltat pentru cititorii revistei noastre de Raluca Niculae, Manager Secondary Education în cadrul companiei de consultanță IntegralEdu.
Cum comentați principalele concluzii ale analizei dinamicii și opțiunilor tinerilor români pentru liceele din străinătate, realizat de IntegralEdu în România și alte cinci țări din Europa de Est și ale cărei rezultate au fost finalizate recent?
Concluziile studiului confirmă, în mare măsură, ceea ce observăm și noi în discuţiile directe cu familiile. În urmă cu câţiva ani, cei mai mulţi părinţi veneau cu o idee deja foarte clară: Marea Britanie și, alături de aceasta, Elveţia erau considerate destinaţiile educaţionale tradiţionale. În cazul Marii Britanii, alegerea era asociată, de cele mai multe ori, cu sistemul A-Level, datorită prestigiului și performanţelor educaţiei britanice.
Astăzi, discuţia este mult mai amplă. Familiile vor să înţeleagă diferenţele dintre programe, întreabă despre International Baccalaureate, despre școlile internaţionale cu program de zi sau despre programele de imersiune academică. Au început să fie analizate mult mai serios și destinaţii de studiu precum Spania și Italia.
S-a schimbat și felul în care este luată decizia. Nu se mai caută doar o școală cu renume, ci un mediu în care elevul să se poată adapta, să devină mai independent și să fie pregătit pentru etapa universitară. Părinţii pun mai multe întrebări și compară opţiunile cu mult mai multă atenţie. Din acest punct de vedere, este clar că piaţa din România a devenit mai matură.
Unde se plasează România, ca indicatori relevați de acest studiu, între cele alte cinci țări analizate?
România este aliniată tendinţelor regionale, dar schimbarea s-a produs ceva mai târziu decât în celelalte ţări analizate. La noi, orientarea către sistemul britanic a rămas foarte puternică pentru o perioadă mai lungă. De aici și numărul ridicat de aplicaţii pentru programele GCSE și A-Level.
În prezent, diferenţa începe să se reducă. Interesul pentru International Baccalaureate crește, iar familiile sunt mai receptive la variante pe care, în urmă cu câţiva ani, probabil nici nu le-ar fi luat în calcul. Mă refer aici la programele de imersiune academică și la școlile internaţionale cu program de zi.
România traversează o etapă de diversificare în ceea ce privește alegerea destinaţiilor și a programelor de studiu, pe care alte ţări din reţeaua europeană IntegralEdu au parcurs-o mai devreme. Ritmul acestei evoluţii este însă unul accelerat, iar estimările pentru anul școlar următor indică faptul că diferenţa faţă de aceste pieţe va continua să se reducă.
Evenimentul „Primii pași spre educația globală”, organizat de compania pe care o reprezentați în 2026, a confirmat sau nu rezultatele studiului IntegralEdu menționat?
Da, iar acest lucru s-a văzut foarte clar din întrebările adresate de părinţi și de elevi în cadrul evenimentului. O mare parte dintre discuţii s-au concentrat asupra programului International Baccalaureate și a tranziţiei către universităţi de elită, asupra liceelor din Spania, Italia sau Portugalia, dar și asupra programelor de imersiune academică și a taberelor educaţionale, ca modalităţi de experimentare a vieţii de elev într-un mediu internaţional.
A fost interesant de observat că părinţii nu mai pornesc neapărat de la o anumită ţară. Mulţi dintre ei vor mai întâi să afle ce sistem educaţional i s-ar potrivi copilului și abia apoi discută despre destinaţie.
În trecut, părinţii voiau în primul rând să afle unde sunt cele mai bune licee și care sunt condiţiile de admitere. Acum, întrebările sunt mult mai specifice: cum este evaluat elevul, ce profil i se potrivește, cum se poate pregăti pentru admitere, ce materii poate alege, cât de ușor se poate adapta sau ce perspective are ulterior la universitate. Evenimentul a confirmat tocmai această schimbare de perspectivă.
Pentru noul an de învățământ 2026-2027, care se dovedesc a fi tendințele pentru România subliniate de același studiu, date fiind înscrierile de până acum?
Înscrierile de până acum confirmă direcţia anticipată de studiu. Avem mai multe solicitări pentru International Baccalaureate și un interes mai vizibil pentru liceele din Spania și Italia. Familiile nu mai analizează o singură variantă ci, cum spuneam, compară programe și destinaţii înainte de a lua o decizie.
O altă tendinţă clară este creșterea cererii pentru programele de scurtă durată și de imersiune academică. Pentru un elev care nu a mai studiat într-un mediu internaţional, o astfel de experienţă poate fi foarte utilă. Îi oferă ocazia să vadă cum se adaptează la limba de predare, la ritmul cursurilor și la viaţa într-o școală din străinătate.
Pentru părinţi, este și o modalitate de a lua această decizie treptat, nu dintr-odată. După o perioadă de adaptare, familia are mult mai multe informaţii concrete și poate evalua realist dacă un transfer complet este alegerea potrivită.
Care sunt costurile pentru astfel de studii în noul an de învățământ și ce schimbări sunt înregistrate din acest punct de vedere față de 2025-2026?
Costurile variază în funcţie de destinaţia și instituţia de învăţământ alese, de tipul și durata programului de studiu, precum și de opţiunile de cazare și de celelalte cheltuieli asociate.
Spre exemplu, în Marea Britanie, taxele anuale de școlarizare la liceele independente încep de la aproximativ 20.000 GBP. În Spania și Italia, acestea se situează, în general, între 10.000 și 25.000 euro pe an, iar în Elveţia încep de la aproximativ 30.000 CHF pe an. În Statele Unite, taxele anuale de școlarizare pornesc, de regulă, de la aproximativ 25.000 USD. În cazul liceelor cu internat, de tip boarding school, la taxa de școlarizare se adaugă costurile pentru cazare și masă.
Comparativ cu anul școlar 2025–2026, observăm creșteri moderate ale taxelor. Acestea sunt determinate atât de inflaţie, cât și de investiţiile realizate de școli în infrastructură, tehnologie și dezvoltarea programelor academice.
Este important ca familiile să calculeze costul total al studiilor, care include nu doar taxa de școlarizare, ci și cazarea, mesele, uniforma, asigurările, transportul și eventualele activităţi suplimentare. Două școli cu taxe de școlarizare aparent similare pot ajunge, în final, la bugete totale semnificativ diferite.
Ce opțiuni de plată a studiilor există la ora actuală pentru tinerii români interesați de o astfel de pregătire?
Cele mai multe școli oferă posibilitatea plăţii în două sau mai multe tranșe, însă condiţiile diferă de la o instituţie la alta. De aceea, este bine ca familia să se informeze asupra acestui aspect încă de la începutul procesului de aplicare.
Există și burse academice, sportive sau artistice. Ele sunt destinate elevilor cu rezultate foarte bune, dar trebuie spus că nu toate bursele acoperă integral taxele. În multe situaţii, este vorba despre o reducere parţială.
Familiile pot lua în calcul și soluţiile de finanţare bancară pentru studii. În practică, nu există o singură variantă potrivită pentru toată lumea. Contează bugetul familiei, școala aleasă, valoarea taxelor și modul în care este organizată plata. Un consultant educaţional poate ajuta familia să compare aceste opţiuni înainte de a lua o decizie.
Care este rolul taberelor educaționale în procesul de orientare academică a tinerilor din România interesați de studiu și experiență în mediul internațional de învățământ?
Pentru mulţi adolescenţi, tabăra educaţională este prima experienţă reală într-un mediu internaţional. Nu mai vorbim doar despre o prezentare a unei școli sau despre informaţii citite online. Elevul locuiește într-un campus, participă la cursuri, interacţionează cu profesori și cu tineri din alte ţări și vede cum arată, concret, viaţa de zi cu zi.
Această experienţă spune foarte mult despre felul în care elevul se poate adapta. Unii elevi descoperă că se simt foarte bine într-un mediu internaţional și că sunt pregătiţi pentru pasul următor. Alţii își dau seama că mai au nevoie de timp sau că li s-ar potrivi un alt tip de program.
În ambele situaţii, tabăra își îndeplinește rolul. Îi ajută pe elevi și pe părinţi să ia o decizie bazată pe o experienţă reală, nu doar pe așteptări. De multe ori, după o tabără urmează un program de imersiune academică, iar apoi, dacă lucrurile merg bine, înscrierea la un liceu internaţional.
În prag de nou an de învățământ, ce ne puteți spune despre destinațiile liceale din străinătate preferate la nivel de România?
Marea Britanie rămâne o destinaţie importantă pentru elevii români. Are o tradiţie educaţională puternică, o ofertă foarte variată, cu accent pe pregătirea pentru admitere la universitaţi de top din întreaga lume și continuă să fie una dintre primele opţiuni luate în calcul.
Totuși, ponderea sa nu mai este la fel de mare ca în trecut. Spania și Italia atrag tot mai multe familii, iar interesul pentru Elveţia rămâne ridicat, cu o tendinţă de creștere. Sunt destinaţii care oferă programe internaţionale apreciate, inclusiv International Baccalaureate, și care sunt mai apropiate geografic de România.
Apropierea contează mai mult decât poate părea, mai ales atunci când vorbim despre elevi de liceu. Pentru unele familii este important ca drumul până acasă să fie mai scurt și mai ușor de organizat.
Pe lângă distanţă, sunt analizate programa școlară, costul total, perspectivele de admitere la universitate și mediul în care va trăi elevul. Alegerea destinaţiei a devenit, astfel, mult mai personală.
Estimările studiului IntegralEdu privind distribuția aplicațiilor pe sisteme de bacalaureat în România pentru 2026 credeți că se vor regăsi în realitate?
Datele pe care le avem până acum arată că estimările sunt realiste. Vedem o creștere clară a interesului pentru International Baccalaureate și, implicit, o reducere a ponderii aplicaţiilor orientate exclusiv către sistemul britanic.
Este totuși prea devreme pentru a vorbi despre procente finale. Sezonul de admitere nu s-a încheiat, iar unele familii sunt încă în etapa în care compară programe sau așteaptă răspunsuri din partea școlilor.
Direcţia este însă vizibilă. Elevii români nu mai aleg aproape automat același sistem și aceeași destinaţie. Gama de opţiuni analizate este mai largă, iar deciziile diferă mai mult de la un caz la altul. Din acest motiv, este foarte probabil ca distribuţia finală să fie apropiată de cea estimată în studiu.
Cine sunt consultanții care analizează profilul academic al elevului din România, interesele și personalitatea acestuia și unde activează aceștia?
Sunt consultanţi educaţionali specializaţi în admiterea la licee și universităţi din străinătate, care activează în cadrul IntegralEdu. Rolul lor nu este doar să ofere o listă de licee, ci să înţeleagă elevul: ce rezultate are, ce materii îi plac, în ce tip de mediu se adaptează mai ușor și ce își dorește pe termen lung.
În cadrul IntegralEdu, procesul începe printr-o discuţie cu elevul și familia. Uneori, părinţii vin deja cu o destinaţie în minte, însă, după ce sunt analizate toate variantele, se poate dovedi că un alt sistem sau o altă ţară se potrivește mai bine.
Consultantul îl însoţește apoi pe elev și pe familia acestuia pe parcursul întregului proces, de la alegerea programului și pregătirea dosarului până la admitere. Există și o componentă importantă legată de pregătirea pentru integrare, pentru că admiterea este doar primul pas. Elevul trebuie să fie pregătit și pentru schimbarea de ritm, de mediu și de stil de viaţă.
Sursă: Piața Financiară, ediția iulie–august 2026. Articol/interviu realizat de Coralia Popescu, cu Raluca Niculae, Manager Secondary Education, IntegralEdu.